In ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxa face pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si cu denumirea de Dragaica sau Sanziene.
Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).
Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul).
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan
Botezatorul are un temei biblic.
Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus
Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand
se fixeaza definitiv si data Craciunului.
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan
Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii
cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau
naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).
Dragaica sau Sanzienele in traditia populara
In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.
Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este
preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau
considerate ca reprezentari fitomorfe si divinitati antropomorfe. In credinta populara,
Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate
preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile
intunecate, neumblate de om.
Conform traditiei, Sanzienele plutesc in
aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si
danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite,
inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si
tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt
reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune.
Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu
"lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce
grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.
In ajunul sau in ziua de Sanziene se
intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a
norocului in gospodarie.
In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.
In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.
Fetele strangeau flori de Sanziene
pentru a le pune sub perna, in noaptea premergatoare sarbatoarii, in
credinta ca isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau
coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in
locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn
sigur de maritis in vara care incepea.
Florile culese in ziua de Sanziene
prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica
pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici
magice.
Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.
Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.
Pentru a fi sanatosi si avea spor in
munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau
peste sale cu tulpini de cicoare.
Pentru a fi placute feciorilor, fetele
se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a
scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare
iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in
roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.
Pentru alungarea spiritelor malefice se
aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se
buciuma si se striga in jurul focurilor.
De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Campulung Muscel, Brosteni, - Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu